Restul e tacere

Am vazut filmul intr-o sala de cinema arhiplina.

Parti bune:
1. Multe replici sunt de-a dreptul amuzante. Chiar razi pe bune.
2. Un film romanesc in care nu se mai injura "ca la usa cortului" asa, fara motiv.
3. Un film romanesc in care subiectul principal nu mai e nici politica si nici saracia poporului din diferite perioade [comunism, fascism, turci, austro-ungari, romani si care or mai fi fost :) ]

Restul e...de descoperit :)

Parti proaste:
1. Aceeasi eterna problema a filmelor romanesti...sunetul. In unele scene (nu foarte multe, e adevarat), muzica de pe fundal e atat de tare, incat nu mai intelegi replicile actorilor.
2. Aproape de sfarsit, te loveste (foarte, foarte putin) sentimentul acela de "prea lung, putea fi o ţârã mai scurt si era la fel de OK", insa iti trece repede cand finalul surprinde pentru cateva secunde spectatorii complet amutiti. Nice feeling...

Concluzia:
Un film romanesc de la care nu mai parasesti sala de cinema gandind: "mdea, ce diferenta intre noi si ei...". Diferente sunt. Dar filmul romanesc evolueaza...

Fara legatura cu filmul propriu-zis:
Pe genericul de final, lumea din sala a inceput sa aplaude. WTF? Nu eram nici la premiera, nici la vreo piesa de teatru...